Despre Berde Áron

               Portretul lui Berde Áron
          (Primul rector al universității din Cluj)

 Familia

 Stema familiei Berde din Sântionlunca

Deoarece literatura de specialitate nu dispune de foarte multe informaţii privitoare la stema familie Berde, este greu de precizat anul realizării acesteia. Stema familiei are în componenţa sa forme geometrice şi imagini stilizate. Elementul principal al stemei, scutul roşu reprezintă un leu în poziţie de atac (rampant), ţinând o sabie, care simbolizează puterea, gloria şi curajul. O altă componentă a stemei este coiful împodobit cu un colier (monile) şi coroană. Culorile dominante ale stemei sunt roşul, albastrul şi auriul.

Arborele genealogic al lui Berde Áron

Berde Áron, primul rector al universităţii din Cluj

Înfiinţarea primei universităţi din Transilvania a fost iniţiată de colectivul profesoral al Academiei de Drept şi de ministrul învăţământului şi cultelor, Eötvös József. Realizarea proiectului ţine de perioada ministrului Pauler Tivadar. Pe data de 29 mai 1872, Ferencz József aprobă înfiinţarea Universităţii din Cluj. La data de 19 octombrie 1872, cei 34 de profesori titulari şi 5 profesori de excelenţă depun jurământul în faţa ministrului Mikó Imre. Pentru primul an universitar, profesorul economist, Berde Áron este numit în funcţia de rector al universităţii.

După primul război mondial, la 12 mai 1919 a fost înfiinţat universitatea în limba română pe numele “Universitatea Ferdinand I.”. La locul universităţii de limba maghiară, care între timp s-a mutat la Budapesta şi Szeged, autorităţile române au înfiinţat la Cluj Napoca Universitatea “Bolyai”. Cele două universităţi au fost uniţi în 1959 sub numele de “Babeş-Bolyai”, predarea fiind în limbile română şi maghiară. Mai târziu, pe timpul regimului Ceauşescu, predarea în limba maghiară a fost reprimată, dar nu şi suspendată. După eşecul comunismului, s-a pornit o mişcare pentru reconstituirea universităţii maghiare “Bolyai”, dar până în prezent fără rezultat.

Publicaţii apărute sub îndrumarea lui Berde Áron

	În 1846, Berde Áron şi Takács János, profesor la Colegiul Reformat publică revista „Természetbarát” care cuprinde articole din mai multe domenii: geologie, agricultură, meteorologie.
	“Hetilap” este cea de-a doua publicaţie ştiinţifică apărută sub atenta îndrumare a lui Berde Áron. Publicaţia va vedea lumina tiparului din luna octombrie a anului 1852, până în martie 1855 apar 227 de numere la tiparul Liceului Romano-Catolic din Cluj. Revista va găzdui şi articole privind viaţa culturală a regiunii.
	Este o publicaţie a Parohiei Unitariene din Ardeal şi apare în anul 1861. Publicaţia oglindeşte viaţa religioasă a comunităţii unitariene timp de câteva decenii. Pe paginile ziarului în 1888 a publicat Berde articolul: “Legături în progresul omenirii”.
	Una dintre cele mai vechi publicaţii îndrumate de parohia unitariană este considerată “Unitárius Közlöny”, care apare între anii 1888-1948. în timp ce revista „Magvető” găzduieşte literatura religioasă, „Közlöny” este o revistă de informare a unitarienilor de pretutindeni.

Cea mai importantă lucrare a lui Berde Áron: „Aparenţe meteorologice”

Apărut în 1847 la Cluj Napoca, lucrarea “Aparenţe meteorologice” este prima în ceea ce priveşte vremea şi clima maghiară. În introducere, cartea prezintă cunoştinţele generale despre vreme şi climă, după care se ocupă amănunţit cu vremea şi clima din Ungaria şi Transilvania. În a treia parte a lucrării este prezentat detaliat efectul vremii şi a climei asupra agriculturii şi a faunei. După 11 ani, în decembrie 1858, profesorul Berde Áron a primit pentru această lucrare premiul „Marczibányi”.

Dedicaţia lucrării “Aparenţe meteorologice”

Prefaţa lucrării

Profesorii lui Berde Áron

	Savant ardelean, istoric, s-a născut la Colteşti. Îşi face studiile la Colegiul Unitarian din Cluj, unde va fi, peste ani, profesor şi mai târziu director. A fost membru al Academiei Maghiare de Ştiinţă..
Brassai Sámuel (1800(?)-1897)
	Chimist german, născut la Göttingen. Este unul din cei mai de seamă savanţi în domeniul ştiinţelor naturii. Predă la facultăţile din Margburg, Breslau şi Heidelberg, desfăţurând în special, activităţi de cercetare.
Robert Bunsen (1811-1899)
	Chimist german, născut la Darmstadt. Moare la München. Începând cu 1819 studiază la Bonn şi Erlangen apoi, în 1822 călătoreşte la Paris. Din 1824 este profesor de chimie la Universitatea din Giessen, unde îşi desfăşoară activitatea timp de 28 de ani. A fost numit “maestrul agrochimiei.i.
Iustus Liebig (1803-1873)
	Fizician german, născut la Liegnitz. Studiază la Berlin ştiinţele naturii. În anul 1845 devine membru al Academiei. Face cercetări în domeniul opticii, acusticii şi electronicii, însă s-a remarcat în cercetări climatice.
Heinrich Wilhelm Dove (1803-1879)

Necrologul lui Berde Áron şi mormintul lui în cimitirul Házsongárd

	În toamna anului 1888, în timpul unei plimbări, Berde Áron face comoţie cerebrală, iar după multe chinuri moare în data de 25 ianuarie 1892. Decesul lui este anunţat de către Szily Kálmán, secretarul “Academiei Ştiinţifice Maghiare”, iar familia Berde dă un anunţ necrolog. Despre biografia, decesul şi moartea lui se scriu articole în ziarele locale “Kolozsvár”, “Ellenzék” şi în „Erdélyi Híradó”.
În evul mediu înmormântările se făceau între biserica centrală şi în cimitirul dintre zidurile cetăţii din Cluj Napoca. În perioada epidemiei de ciumă pe data de 11 mai 1585, consiliul local a hotărât ca pe dealul de lângă zidurile cetăţii să fie deschisă un nou cimitir. Terenul respectiv a fost înconjurat cu gard, iar începând cu vara anului respectiv toată populaţia din Cluj Napoca şi-a înmormântat morţii în cimitirul nou, fără să ţină cont de religie sau de naţionalitate. Acest deal avea numele de „Házsongárd”, aşa că şi cimitirul a primit acest nume.
	Înmormântarea lui Berde Áron a avut loc în data de 27 ianuarie 1892 din casa familială de pe strada Külmonostor. Ceremonia funerară a fost ţinută de către episcopul Ferencz József. A fost înmormântat în cripta existentă şi astăzi a familiei Berde din cimitirul „Házsongárd”. Cimitirul în martie 2007 a primit premiul “Moştenire Maghiară”, a fost jefuit de mai multe ori, iar în prima săptămână a lunii aprilie 2007 a fost spartă şi cripta familiei Berde.